Ministrul George Ciamba, despre președinția română la Consiliul UE. Care au fost cele mai dificile dosare de închis și ce se întâmplă cu directiva dublului standard / Legat de pericolul fake news: „Nu o să dispară de azi pe mâine”

Ideile principale:

Despre mandatul României la președinția Consiliului UE: Dacă facem un top trei numai cu ce am făcut cel mai dificil, nu știu dacă vor fi cele mai relevante, pentru că cele mai dificile dosare de închis sunt cele pe care un anumit grup de țări au interesul să nu le închidă

Despre dublul standard: Până la urmă, noi trimitem economiei de piață, piața reacționează deci consumatorul este liber să nu îl cumpere. În momentul acela sunt sigur că nu va mai exista discuția asta de dublu standard.

Despre fake news: Dezinformarea e prezentă și bineînțeles că fenomenul fake news nu o să dispară de azi pe mâine că nici nu există de azi de mâine, există de destul de mult timp, dar e vorba de criterii clare, e vorba de guidance pe care l-am făcut. Cred că prima dată am avut concluziile din Consiliul Afaceri Generale și concluziile Consiliului European vis a vis de dezinformare unde am menționat exact și ce tipuri de surse am din punct de vedere chiar al geografiei poată să apară.

Redăm inteviul cu ministrul pentru Afaceri Europene George Ciamba:

Mediafax: Domnule ministru, s-a încheiat președinția rotativă română la Consiliul UE. 90 de dosare închise, se consideră a fi o președinție de succes. Spuneți-mi care au fost, dacă puteți să faceți un top trei, cele mai greu de închis dosare, cele mai mari probleme cu care s-a confruntat România?

George Ciamba: Deci paradoxal ce să zic, dacă facem un top trei numai cu ce am făcut cel mai dificil, nu știu dacă vor fi cele mai relevante, pentru că cele mai dificile dosare de închis sunt cele care un anumit grup de țări au interesul să nu le închidă, de exemplu unul dintre cele mai dificile dosare de închis a fost reglementarea care pregătea Uniunea Europeană pentru posibilitatea unui BREXIT dur, adică unei ieșiri a Marii Britanii fără acord, în ceea ce privește dreptul cetățenilor britanici de a călătorii în Europa fără viză, unde a fost o întreagă discuție vis a vis de un stat membru care avea un anumit tip de limbaj și care până la urmă am reușit în dialogul cu ei și dialogul cu Parlamentul European să îl deblocăm pentru că era o chestie esențială, automat s-ar fi reflectat și asupra modului dacă s-ar fi întâmplat BREXIT- ul pe 28 martie s-ar fi reflectat automat și asupra modului în care călătoreau cetățenii europeni în Marea Britanie, adică le-ar fi trebuit viza.

Deci asta a fost un dosar foarte complicat, a avut vreo 8-9 dialoguri, adică a fost o discuție foarte lungă și nu la nivelul unei țări membre, a fost o discuție complicată în Parlamentul European. După aceea, ca dosar foarte important, bineînțeles este dosarul cu directiva gaze naturale care nu a fost simplu și a fost realizat exact în ultimul moment la care se putea face și care are o dimensiune strategică evidentă. Trebuie să ne uităm și la dosarele nelegislative, pentru că președinția României a făcut multe și pe proiecte de concluzii, modul cum s-a văzut strategic Marea Neagră, nu putem să reducem la un singur lucru.

Alt dosar important care îmi vine este bineînțeles cel legat de creșterea personalului pazei de coastă, pentru că iarăși și negocierea a fost pe muchie de cuțit pentru că noi aveam o întreagă discuție legată de un pachet, migrație și azil la care noi eram foarte aproape să avem progrese evidente pe subiecte mai mari, dar practic Consiliul fiind împărțit, adică fiind împărțit aproape la jumătate, nu aveai cum să ai o majoritate, reușisem să întoarcem vreo două țări și exista o posibilitate de a face ceva, dar încă ne-a mai lipsit un pic și care se reflecta în acest dosar … întotdeauna orice fel de diviziune la nivelul Consiliului în privința unui dosar nou face mult mai complicată negocierea. Și acolo era și mai complicat pentru că aveam o poziție din Parlamentul European care era mai complicată pentru că acolo era mult mai favorabilă ca aici, ai tot felul de poziții din Parlament care sunt mult mai favorabile și care nu sunt mulțumite de un anumit tip de legislație care se pare că e restrictivă.

Și tot așa l-am închis pe ultima sută de metri, a fost important pentru că e vorba de apărarea frontierei externe, până la urmă zece mii, creșterea personalului pazei de coastă e un lucru care va duce la o frontieră externă mai eficientă și în același timp tocmai va arăta că România a putut să găsească resursa astfel încât să aibă o majoritate calificată pentru un lucru care pentru unii părea prea mult, pentru alții părea prea puțin, pentru că asta e una din lucrurile pe care le ai ca președinție, trebuie să ai grijă la cei care li se pare puțin să îi împaci ci cărora li se pare prea mult și cred că acesta a fost un dosar.

Bineînțeles ele sunt foarte multe dosare, este dosarul care a fost partea exercițiului electoral, acela în care partidele politice nu mai pot folosi datele personale conectate în scop comercial, care pleacă din Cambridge Analytica … și iarăși era contra cronometru pentru că au fost dosare importante de a fi închise dar și datorită dinamicii de timp, pentru că noi am avut un timp redus, am avut un Parlament European care a avut ultima sesiune în 17 aprilie și dar pe multe din dosarele acestea erau niște termeni electorali, adică dacă nu închideam cât de repede se putea nu ar fi putut fi aplicate în alegerile pentru Parlamentul European, deci ce zic sunt mulți factori prin care aș putea să zic că a fost un dosar mai dificil sau mai ușor.

Au fost negocieri destul de complicate, copy right, direct la copy right care iarăși după cum știți bine ca și experiență de presă, are o influență mare asupra presei și aveai actori foarte diferiți, aveai diverse țări care aveau interesele relativ diferite, să nu uităm că în afacerile europene se vede foarte clar și în structura economică ce anumit tip de economie au țările respective și nu neapărat ele, chiar dacă vor politic la un moment dat să fie prietene le va fi imposibil să o facă pentru că interesele lor naționale exprimate în privința industriei, în privința serviciilor, în privința structurii economiei sunt divergente pe un anumit tip de subiect.

Deci dacă tot nu putem reduce totul, că tot aud această sintagmă franco-german, nu, sunt multe subiecte care pur și simplu nu se poate, structura economiei e total diferită de structura economiei din Franța.

Mediafax: Nu ați vorbit niciodată despre efortul personal. Câte deplasări ați făcut? Faceți o estimare măcar pe săptămână dacă vă este greu să vă gândiți când erați la București, când erați la Bruxelles în perioada asta?

George Ciamba: E foarte complicat să o fac acum și chiar nu am făcut-o pentru că mi se pare că până la urmă nu cred că în cifre trebuie să discutăm, dar într-adevăr a fost un efort deosebit de obositor, cred că mai mult de jumătate din timpul acesta am fost plecat, am avut și un dezavantaj, în fine, că primele șase luni de președinție au… aprilie și iunie cu Consilii la Luxemburg, această condensare a Parlamentului European a fost un alt tip de presiune pentru că era vorba și de prezența noastră în plen, era vorba și de prezența acolo de a împinge în ceea ce se cheamă trialogul și iarăși chiar dacă au fost numai până în 17 aprilie, ei de fapt au avut mai multe sesiuni, normal Parlamentul European ar trebui să aibă 12 sesiuni pe an, dar bineînțeles se scot perioadele de vacanță și atunci în perioada asta au avut mult mai multe sesiuni decât ar fi fost aferente celor 4 luni de mandat și bineînțeles un travaliu destul de mare că am avut șase Consilii Afaceri Generale normale, am avut două Consilii Afaceri Generale articolul 50 pentru că să nu uităm că „fantoma” BREXIT – ului a fost un lucru care a fost prezent mult, până la urmă BREXIT nu s-a întâmplat în președinția României, dar lucrurile care trebuiau făcut tot le-am făcut.

Și bineînțeles la care adăugăm un Consiliu de Afaceri General Informal în România, să nu uităm numărul de Consilii Europene care iarăși a fost legat de BREXIT, a fost legat de alegeri, deci a fost suplimentară practic ceea ce normal însemna cele două Consilii martie, iunie, Consilii Europene. O multitudine de lucruri care s-au întâmplat la București, bineînțeles iarăși calitatea de reprezentare pentru că în perioada președinției într-adevăr a trebuit să fiu prezent practic și în dialogul bilateral pentru că România, să nu uităm și guvernul României, nu a făcut ca alții să, pur și simplu să închidă activitatea bilaterală, deci au fost țări care în perioada președinției au spus că e mult prea multă încărcarea. Noi am făcut cvadrilaterală cu cei trei prim-miniștri cu președintele Serbiei, am făcut vizite bilaterale, am făcut foarte multe, foarte mult efort s-a adus în partea de extindere, nu am obținut rezultatul pe care îl doream dar măcar nu am pierdut nimic, deci a fost foarte important și asta e un lucru apreciat și de comisarul Hahn, vis a vis de eforturile președinției noastre și de către Macedonia de Nord că noi am păstrat lucrurile care erau și nu am pierdut față de etapa anterioară și că am reușit prin lucrul acesta de fapt să insuflăm un nou în momentul procesului și noi suntem siguri că în octombrie va fi o decizie pozitivă de începere a negocierilor.

De asemenea deci a fost foarte mult o zonă de practic partea de lărgire pentru că partea de lărgire intră în Consiliul Afacerii Generale. De asemenea, a fost foarte multă presiune vis a vis de partea de coordonare pentru că practic trebuia să coordonăm de la chestiuni logistice, să nu uităm că președinția noastră a fost foarte ambițioasă, nu vreau să fac comparație, asta să le faceți dumneavoastră, să vă uitați la câte Consilii Informale a organizat România și câte Consilii Informale au organizat alte țări. Să ne uităm la câte evenimente s-au organizat, fie aici, fie al Bruxelles pentru că am avut evenimente foarte reușite, de exemplu pe antisemitism și iarăși capacitatea de reprezentare a președinției care era la ministrul Afacerilor Europene a trebuit, s-a exercitat inclusiv la partea de conferințe, partea de teme, care nu erau chiar în zona directă a acțiunii politice a Consiliului Afaceri Generale și zic aici am avut antisemitism, am avut egalitatea de gen, partea de dezinformare, eu zic că noi am făcut cât s-a putut de mult.

Mediafax: Având în vedere efortul acesta al echipei guvernamentale, a deranjat în momentul în care președintele Klaus Iohannis nu a felicitat deloc Executivul pentru rezultate? Și mai mult partea echipelor tehnice?

George Ciamba: Eu cred că la Bruxelles el a vorbit despre toți care au avut decizii politice, deci eu cred că președintele, dacă ne uităm atenți, declarația președintelui României de la Bruxelles a fost o declarație în care nu a vorbit de tehnicieni. Am vorbit și eu, și până la urmă bineînțeles trebuie vorbit și de tehnicieni, adică eu nu cred că este o dihotomie și nici doamna prim ministru nu a zis tocmai, cum acest eveniment care urmează să îl facă la Ateneu va fi mult mai dedicat de exemplu echipelor tehnice, cred că a fost important decizie politică, că până la urmă de asta este vorba într-o președinție și în același timp bineînțeles abilitate de negociere, abilitate de a reuși să obții rezultate, zic nu consens, pentru că se ne înțelegem e vorba de majorități calificate, este mult mai complicat în negociere cu majorități calificate și cum poți să o faci pentru că ea practic o faci în mai mulți parametri decât că dacă era numai cu unanimitate.

Și iarăși cred că a fost important că eforturile reprezentanței, eforturile tuturor colegilor mei de aici din Minister, a fost foarte important că Ministerul de Externe a fost în centrul acestui exercițiu pentru că cine are mai bine expertiza de negociere decât Ministerul de Externe? Eu cred că acest lucru a contat enorm de mult în managementul acestui proiect, că până la urmă a fost un proiect, președinția română a fost un proiect, un proiect major pentru noi și care într-un fel a vrut să arate maturitatea noastră, capacitatea noastră administrativă și să arate că România poate să performeze nu numai ca și membri ci și lider care poate să creeze majorități calificate, care poate să arate care sunt temele de viitor. A fost un efort foarte mare pe care l-am făcut pe zona bugetului, pe zona viitorului buget al Uniunii Europene, fiecare Consiliu de Afaceri Generale, de exemplu noi cu asta am discutat, deci nu se putea fără experți, bugetul este o chestie foarte complicată, modul cum e el construit. (…) cred că e important pentru noi ca țară să nu fim singurii care vorbesc de rău de ea, pentru că ceilalți vorbesc de bine și cred că nu ar avea niciun sens să ne apucăm noi să vorbim.

Mediafax: Legat de directiva care prevede dublul standard, au românii vreo șansă să spună „ de mâine consumăm produse la fel ca și cei din vest”? Pentru că aici a fost o întreagă discuție.

George Ciamba: Cred că până la urmă decât să nu ai nici un fel de legislație, întotdeauna e bine să ai legislație. Al doilea lucru că este bine să fii informat, deci aici este o discuție de a fi informat. Discuția e foarte complicată în ceea ce privește dublul standard… e foarte complicat de a zice ce înseamnă inferior și ce înseamnă superior (…) e foarte complicat să zici ce înseamnă conceptul care e practic al Uniunii și care e unitatea prin diversitate, adică până la urmă fiecare are obiceiuri culturale, anumite rețete, chiar în anumit sens nici cultural nu poate să fie chiar identice.

Dar problema esențială cred că aici a fost ca toată lumea să fie informată (…) noi acum vedem începutul unei acțiuni politice pentru că aceste directive vor fi transpuse în legislație în doi ani de zile. Ce a făcut România acum și ce a închis, se va vedea în doi ani de zile, practic, în legislația națională și atunci cred că vom putea decide dacă a fost prea mult sau a fost prea puțin. A fost compromisul care putea să ne țină la masă, poate puteam să zicem că nu vrem nimic, dar eu cred că este un compromis bun atinge foarte bine dimensiunea de informare și cred că a fost și un semnal public, până la urmă, noi trimitem economiei de piață, piața reacționează deci consumatorul este liber să nu cumpere. În momentul acela sunt sigur că nu va mai exista discuția asta de dublu standard.

Cel mai important lucru pe care îl faci într-o piață este să vorbești de partea de informare ca să știe ce cumpără și să ia o decizie cât mai în măsură. Și eu zic că a fost un lucru foarte bun, adică nu văd niciun fel de chestiune cât de radical putea fi ca interdicție pentru că sunt niște chestiuni din piață, până la urmă nu pot să intru într-o logică de comandă, de economie de comandă să îi zic lui ce să facă în țara x, până la urmă chiar asta nu pot și nu cred că ar putea fi concepută ca legislație.

Mediafax: Există încă o directivă legată de previzibilitatea forței de muncă, ne interesează foarte mult pentru că avem mulți muncitori români în Diaspora, pe care îi vizează aceste măsuri, cum îi protejăm?

George Ciamba: Avem înființarea Agenției Europene pentru Muncă, care exact va avea rolul să le protejeze drepturile. Pentru noi a fost un lucru important, pentru că această Agenție face un fel de supraveghere să zic așa un pic transfrontalieră chiar ceea ce e unic față de alte tipuri de agenții europene, în ceea ce privește modul cum este respectată legislația europeană în toate țările membre și cred că asta a fost un lucru important pentru noi exact din perspectiva faptului că avem multă lume în piața lumii, că avem cetățeni europeni, că până la urmă nu sunt cetățeni români, întotdeauna, să ne înțelegem, deci noi vorbim aici de cetățeni europeni și vorbim de faptul că libera circulație a bunurilor, serviciilor și ca bunuri, servicii și lucrătorilor toate trebuie să fie respectate, nu putem să avem o piață unică funcțională dacă nu avem toate libertățile împreună.

Mediafax: Fake news-ul- care a fost pericolul, având în vedere că în timpul președinției române la Consiliul UE am avut și alegeri europarlamentare. V-ați confruntat cu astfel de amenințări?

George Ciamba: Dezinformarea e prezentă și bineînțeles că fenomenul fake news nu o să dispară de azi pe mâine că nici nu există de azi de mâine, există de destul de mult timp, dar e vorba de criterii clare, e vorba de guidance pe care l-am făcut, cred că prima dată am avut concluziile din Consiliul Afaceri Generale și concluziile Consiliului European vis a vis de dezinformare unde am menționat exact și ce tipuri de surse am din punct de vedere chiar al geografiei poată să apară, ceea ce cred că a fost un lucru bun, bineînțeles că nu am capacitatea să văd în ce măsură au fost influențate alegerile pentru Parlamentul European care până la urmă reprezintă cel mai mare exercițiu, al doilea cred cel mai mare exercițiu electoral dintr-o democrație.

Dar cred că până la urmă avem un rezultat foarte bun, avem o creștere a participării, deci există mult mai mare interes față de proiectul european, sunt multe țări în care a fost o participare mai bună la acest scrutin, decât la scrutinul parlamentar normal, pentru prima dată, ceea ce înseamnă destul de mult și iarăși, repet, am avut un rezultat foarte bun în sensul că toată această discuție, vom avea un Parlament European care va fi dominat de antieuropeni nu s-a întâmplat, deci nu știu cât a influențat, dar pot să zic că rezultatul până la urmă eu cred că a fost un rezultat bun și un rezultat bun și proeuropean și care vine în sprijinul ideii de a face mai mult pentru Europa și nu de a face mai puțin.